Ministerul Energiei, ca acționar majoritar al Hidroelectrica, continuă să direcționeze bani către finalizarea unor hidrocentrale ineficiente energetic, în timp ce românii plătesc deja cele mai mari facturi la energie din UE.
Ilie Bolojan, ministru interimar la Ministerul Energiei
Noi, semnatarele și semnatarii acestei petiții, vă solicităm să prioritizați, în strategia de investiții a Hidroelectrica pentru 2027-2030, retehnologizarea hidrocentralelor deja funcționale. Compania are deja peste 180 de hidrocentrale în patrimoniu, iar retehnologizarea acestora ar crește cu cel puțin 8% producția de energie. Nu mai insistați să finalizați proiectele hidroenergetice concepute în perioada dictaturii comuniste, ineficiente energetic și declarate ilegale de instanțele de judecată.Dacă și tu vrei energie ieftină, din modernizarea hidrocentralelor eficiente, semnează petiția!
Campania în 5 minute
Se înlocuiesc turbinele, generatoarele, sistemele electrice și comenzile vechi cu echipamente mai performante. Barajul și clădirea rămân, în mare parte, aceleași.
O turbină veche pierde mai multă energie prin frecare, vibrații și uzură. Una modernă folosește mai bine forța apei. Astfel, din aceeași cantitate de apă se produce mai mult curent.
"Intervențiile țintite pot adăuga aproximativ 500–600 GWh/an, iar un program ambițios, care include turbine și generatoare modernizate, control digital și reducerea pierderilor hidraulice, poate adăuga 800–1.100 GWh/an", se arată în analiza dr. ing. Cornel ILINCA și dr. ing. Albert CONSTANTIN din iulie 2026.
O estimare conservatoare prognozează o creștere cu cel puțin 8% a producției de energie, potrivit aceleiași analize.
Informații detaliate despre importanța retehnologizării găsiți în Studiul privind importanța retehnologizării hidrocentralelor publicat de WWF în 2025.
Comparativ, la Lotru-Ciunget, o investiție de 88 milioane de euro în retehnologizare crește producția cu 10% și are o rentabilitate de 11%. Retehnologizarea prelungește viața hidrocentralelor cu decenii și crește producția fără resurse noi sau impact suplimentar asupra naturii.
Pe scurt: în timp ce retehnologizarea hidrocentralelor existente crește cu cel puțin 8% producția de energie, finalizarea proiectelor comuniste ar însemna doar 1% din aportul total la energie.
* conform datelor publicate de Hidroelectrica pentru AGA din 30 iulie 2025. Costurile rămase reprezintă 33,7% din devizul total de 228 milioane de euro fără TVA.
** conform datelor publicate de Hidroelectrica pentru AGEA din 11 august 2025.
*** conform datelor publicate de Hidroelectrica aprobate pentru AGEA din 22 ianuarie 2024, pe baza Studiului de Fezabilitate ediția 2023. Costurile rămase reprezintă 35,7% din devizul total de ~234 milioane euro.
Pe 30 iulie, Ministerul Energiei votează exact această strategie de investiții în Adunarea Generală a Acționarilor Hidroelectrica. E momentul în care se decide direcția banilor pentru următorii patru ani.
Investițiile în tehnologii moderne, adaptate schimbărilor climatice, ar ajuta la scăderea facturilor la energie. În schimb, finalizarea unor hidrocentrale eficiente înseamnă doar mormane de bani cheltuiți în mod netransparent, în timp ce noi continuă să plătim cel mai scump curent din UE.
Acești bani pot cumpăra fie:
- 155,2 MW Hidro (finalizarea a 3 proiecte istorice blocate în devize și avize).
- ~480 MW Solar + ~240 MW Baterii (capacitate regenerabilă de peste 3 ori mai mare în panouri și stocare dedicată). Costul e de ~0,65 – 0,70 mil. € / MW + ~0,25 – 0,35 mil. € / MW pentru stocare BESS
- ~330 MW Eolian + ~160 MW Baterii (de peste 2 ori mai multă capacitate eoliană + stocare). Costul e de ~1,10 – 1,20 mil. € / MW + ~0,25 – 0,35 mil. € / MW pentru stocare BESS
Mai mulți politicieni au dus, de-a lungul anilor, un lobby agresiv pentru finalizarea unor hidrocentrale în arii naturale protejate, sub pretextul independenței energetice a României. Daniel-Cătălin Zamfir (PSD), Sebastian Burduja (PNL), Mirchea Fechet (PNL), Tanczos Barna (UDMR), Alfred Simonis (PSD) sunt doar câțiva dintre politicienii care au promovat legi care să scoată aceste hidrocentrale în afara oricăror verificări de legalitate și respectare a mediului. De ce? Finalizarea acestor mega-șantiere înseamnă contracte uriașe de construcții, defrișări, excavări și turnări de betoane. Aceste bugete masive ajung adesea la firme de casă conectate politic, care fac lobby direct la liderii de partid pentru a menține șantierele deschise. Dacă statul ar recunoaște astăzi că aceste proiecte sunt ineficiente și trebuie abandonate, Curtea de Conturi și procurorii ar putea întreba: „Cine răspunde pentru sutele de milioane de euro irosite pe betoane în parcuri naționale?”
Semnează petiția acum, înainte de AGA din 30 iulie. Cu cât suntem mai mulți, cu atât mai greu îi va fi Ministerului să aleagă din nou proiectele fără finalitate clară, în locul modernizării centralelor care deja produc energie.