România trebuie să decidă dacă protejează natura și primește sute de milioane de euro, fonduri europene, pentru asta. Sau dacă o distruge și pierde și banii. Semnează petiția pentru protecție strictă pe 10% din teritoriul țării.
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu
Cerem desemnarea a 10% din teritoriul României ca arii naturale strict protejate, așa cum a fost asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).Cerem ca identificarea și desemnarea zonelor care ar urma să fie strict protejate să se facă pe criterii pur științifice. A condiționa instituirea zonelor de protecție de acordul comunităților locale, cum a anunțat ministra Mediului, este echivalent cu a da liber la continuarea distrugerii celor mai valoroase arii naturale pe care le avem.
Comunitățile afectate au dreptul de a fi compensate just, cerem ca Guvernul să asigure aceste compensații.
Campania în 5 minute
Pe scurt, cei cu interese financiare din exploatarea ariilor naturale vor bloca protecția zonelor valoroase. Rezultatul este blocaj administrativ și imposibilitatea de a desemna suprafețele necesare în termenul asumat prin PNRR.
- o parte dintre pădurile virgine și cvasivirgine;
- zone de non-intervenție din parcurile naționale, între 34% și 75% din suprafață;
- rezervații științifice.
Pe scurt, suntem de aproape 10 ori sub ținta europeană asumată.
- toate pădurile virgine, cvasivirgine și seculare;
- zone extinse din parcurile naționale, dar nu mai puțin de 75%;
- habitate rare și specii protejate;
- cursuri de apă naturale și lunci inundabile;
- ecosisteme intacte.
Acestea sunt arii unde intervențiile economice provoacă pierderi ireversibile.
În restul Europei, aceste compensații includ: plăți directe, fonduri de dezvoltare locală, proiecte de ecoturism, investiții în alternative economice.
Protecția naturii ar trebui să însemne nu pierderi pentru comunități, ci sprijin financiar pentru utilizări sustenabile. Din păcate, România este un exemplu negativ, plățile pentru compensații au fost făcute cu întârzieri și chiar suspendate.
- să respecte ținta de 10% protecție strictă;
- să desemneze zonele pe criterii științifice;
- să adopte acte normative de non-intervenție;
- fără veto local, dar cu compensații substanțiale pentru comunitățile locale.
Fiecare semnătură crește presiunea pentru ca decizia să fie luată în interesul public, nu al exploatărilor pe termen scurt.