În Munții Apuseni, la Stănija, o firmă explorează după aur, punând în pericol galerii istorice vechi de mii de ani. Specialiștii spun că unele galerii puse în pericol sunt din aceeași perioadă ca cele de la Roșia Montană și cer protejarea lor. Însă forajele se fac fără avizul Direcției Județene de Cultură și fără niciun studiu de impact de mediu, așa cum cere legea. Semnează și cere-i și tu premierul să oprească lucrările până când arheologii cercetează siturile arheologice afectate de proiectul minier.
Luca Niculescu, prim-ministrul României
La Stănija, în comuna Buceș din județul Hunedoara, se păstrează galerii miniere istorice, pe care specialiștii le compară cu cele de la Roșia Montană, sit protejat UNESCO.
Cu toate acestea, autoritatea de mediu din județ a aprobat forajele unei firme miniere chiar în sit, fără avize de la direcția pentru cultură sau fără studii de impact. Lucrările pot distruge iremediabil vechile galerii, înainte ca arheologii să ne poată spune ce valoare au.
Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, vă cerem să instituiți un moratoriu la Stănija: nicio lucrare minieră, nici foraje, nici redeschideri de galerii să nu fie autorizate până când nu se inițiază un program național de cercetare arheologică care să spună clar ce trebuie protejat.
Pentru că o firmă minieră forează într-un sit arheologic roman înainte ca arheologii să-l fi cercetat, așa cum cer normele legale. Toate cele 13 foraje aprobate sunt în interiorul sitului. Firma vrea să redeschidă și 20 de galerii vechi, ca să ia probe și să afle cât aur e în munte. 18 dintre aceste galerii se află în situri arheologice sau în zonele protejate din jurul lor. Pe teren am găsit deja cel puțin 6 galerii redeschise și marcate de firmă, toate în alt loc decât cel declarat în acte. Legea cere ca, înainte de orice lucrare într-un sit arheologic, terenul să fie cercetat de arheologi. Aici firma nici măcar n-a cerut avizul Culturii. Dacă acceptăm asta la Stănija, devine regula oriunde patrimoniul stă în calea unui profit.
Lucrările de foraj sunt oprite în acest moment, dar oprirea ar putea fi doar temporară. În octombrie, inspectorii în construcții au constatat că autorizația fusese emisă ilegal, fără avizul Direcției pentru Cultură. Au oprit lucrările și au anunțat amenzi de 70.000 de lei. Firma le-ar putea relua imediat ce își completează documentația. Are deja aprobarea Direcției de Mediu pentru a fora, inclusiv pe timpul nopții.
Până acum, compania a făcut două foraje. Un al treilea a fost început în albia unui pârâu, apoi abandonat fără să fie astupat sau securizat. Cu alte cuvinte, a rămas în teren o gaură deschisă, care poate reprezenta un risc pentru mediu și pentru siguranța oamenilor.
Următoarea etapă anunțată este redeschiderea galeriilor miniere vechi, dintre care multe se află în situri arheologice. Iar explorarea nu este un scop în sine: ea urmărește să stabilească dacă zăcământul poate fi exploatat și să pregătească deschiderea unei viitoare mine.
Răspunsul vine de la Roșia Montană, din aceiași munți. În galeriile vechi de acolo s-au găsit tăblițe de lemn cerate cu contracte de vânzare, împrumuturi și prețuri, roți romane din lemn pentru scoaterea apei din subteran, lămpi și unelte romane. La Stănija nu s-a făcut încă o cercetare temeinică. Nu știm ce vestigii ascund galeriile, și tocmai de aceea nu trebuie forate înainte să aflăm.
Dacă se confirmă valoarea galeriilor, ele devin o mărturie rară a felului în care romanii scoteau aur din Dacia, acum două milenii. În galerii s-au găsit deja piese de lemn, un jgheab pentru scurgerea apei și o pană pentru susținerea lor, alături de opaițe și ceramică, toate datând din epoca romană. Odată distruse de utilaje, minele nu mai pot fi cercetate niciodată.
Specialiștii cu care am vorbit spun că situl merită protejat ca monument istoric. Arheologii care au studiat zona pentru planul urbanistic al comunei au propus clasarea lui, iar comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii au avizat propunerea în ianuarie 2026. Galeriile apar în lucrările specialiștilor încă din secolul al XIX-lea. În 1941, geologii care au coborât în ele notau că majoritatea galeriilor vechi datează din antichitate. Ce n-a făcut nimeni până acum e o cercetare arheologică amplă. Exact asta cerem să se întâmple înainte de orice foraj.
Da, și nimeni nu l-a evaluat. Direcția de Mediu a decis că proiectul nu are nevoie de studiu de impact, deși se află în mijlocul Munților Apuseni. Localnicii au documentat apă de foraj deversată direct pe sol și un pârâu captat în întregime. Forajele sunt proiectate până la 500 de metri adâncime, iar nimeni n-a verificat ce se întâmplă cu izvoarele și fântânile satului.
Un moratoriu este o pauză obligatorie, impusă de autorități. Cât timp durează moratoriul, în zonă nu se face nicio lucrare minieră, nici foraje, nici redeschideri de galerii. În acest timp, arheologii cercetează și inventariază ce se află în mine. Abia apoi statul decide ce trebuie protejat și în ce formă.
Pentru că e singurul care poate opri lucrările și poate pune instituțiile la aceeași masă. Autoritatea minieră care a acordat licența lucrează sub coordonarea premierului, iar el îi numește conducerea. Instituțiile din teren se contrazic: Cultura confirmă că situl există, Construcțiile au oprit forajele, Mediul le-a aprobat. Fără o decizie de la vârf, fiecare instituție va continua să arate spre cealaltă.
Am oprit deja forajele o dată. Declic și Asociația Ecou Rovina Bucureșci au sesizat inspectorii în construcții, iar controlul lor a dus la oprirea lucrărilor. Localnicii din Stănija au strâns peste 1.000 de semnături, iar comunitatea Declic, alături de comunitatea locală, a cerut Ministerului Culturii să declanșeze clasarea sitului ca monument istoric. La Roșia Montană, totul a pornit tot de la o mână de localnici: proiectul minier a fost oprit, iar minele romane sunt azi patrimoniu UNESCO. Acum e rândul Stănijei.
Mulți dintre localnici s-au mobilizat împotriva proiectului. Au pornit o petiție proprie, care a strâns peste 1.000 de semnături. 23 de locuitori au depus o cerere colectivă la Direcția de Mediu, iar alții au trimis un memoriu la primăria comunei. Cer ca proiectul să fie evaluat corect, cu studiu de impact și cu o dezbatere publică la Buceș, unde să fie ascultați. Pentru ei, minele romane nu sunt doar patrimoniu, ci parte din identitatea satului. Petiția noastră le întărește vocea la nivel național. Semnează și tu!
Confidențialitate
Semnătura ta, adresa de e-mail, numele și localitatea vor fi salvate pentru a finaliza apelul. Fără abonarea la newsletter, datele vor fi șterse la finalul apelului. Dacă te abonezi la newsletter, datele vor fi stocate pentru o perioadă mai lungă pentru personalizare. Poți revoca consimțământul oricând. Datele tale nu vor fi transmise terților și nu vor fi tranzacționate în nici un mod.
Dă clic aici pentru politica de protecție a datelor Declic.
