Cerem guvernanților să nu mai investească sute de milioane de euro în proiecte hidroenergetice care ar distruge râurile României.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu
Președintele Senatului, Mircea Abrudean
Noi, semnatarii acestei petiții, le cerem autorităților să abandoneze investițiile de sute de milioane de euro în proiecte hidroenergetice care ar distruge râurile României. Cerem ca fondurile europene și banii publici să fie folosiți pentru protejarea biodiversității, nu pentru proiecte de hidroconstrucții abandonate după căderea regimului comunist.
Strategia Uniunii Europene pe Biodiversitate prevede renaturarea a 25.000 de kilometri de râuri. România trebuie să contribuie cu minimum 2.000 de km, ținând cont de dimensiunea țării și de rețeaua ei hidrografică.
În vestul Europei deja se cheltuiesc sume enorme pentru readucerea cursurilor de apă la o stare cât mai apropiată de cea naturală.
România ar fi trebuit să primească prin PNRR 30 de miliarde de euro pentru investiții și reforme care privesc inclusiv mediul. Însă planul făcut de autoritățile române [1] nu include investiții pentru renaturare.
O hidrocentrală nou construită distruge habitatele peștilor, amfibienilor, vidrelor și castorilor. Fără viețuitoare, râurile mor, sunt ca apa menajeră care ne pleacă nouă din case și se duce direct în canalizare. Un exemplu în acest sens este hidrocentrala de la Răstolița unde specialiștii de mediu au avertizat, încă din 2015, că lostrițele sunt puse în pericol [2]. Rețeaua hidrografică a României este deja fragilă și nu mai suportă noi construcții hidroenergetice.
Le cerem guvernanților să nu folosească fondurile europene sau bani publici pentru proiecte hidroenergetice care ne distrug râurile!
În 8 februarie 2022, senatorul PSD Daniel Zamfir a depus un proiect de lege pentru redefinirea limitelor ariilor protejate [3]. Pretextul invocat era creșterea prețurilor la energie. În fapt, se urmărea deblocarea unor proiecte hidroenergetice nocive, pornite în urmă cu mai bine de 20 de ani. 233 de deputați de la PNL, PSD, UDMR, AUR au votat legea Zamfir, care ar fi distrus ariile protejate. Însă proiectul de lege a ajuns la CCR, unde a fost declarat neconstituțional.
În noiembrie 2022, PSD a depus un nou proiect de lege pentru construirea de hidrocentrale în arii protejate. O lună mai târziu, premierul Nicolae Ciucă a emis o ordonanță de urgență pentru 9 proiecte hidroenergetice, ca să poată fi continuate fără a mai avea nevoie de avize de mediu. În 28 iunie 2023, Parlamentul a votat Legea 57/2023, de aprobare a OUG175/2022. Dar Avocatul Poporului a sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea legii.
În august 2023, autoritățile române renunță să mai ceară Comisiei Europene finanțare prin REpowerEu pentru proiecte hidroenergetice
Am dat în judecată Ministerul Fondurilor Europene, cerem anularea ordinului prin care autoritățile obțin finanțare europeană pentru mediu. În fapt, banii sunt folosiți pentru proiecte nocive, care distrug natura. Vrem ca autoritățile să adopte, ca în alte țări europene, măsuri verzi pentru renaturarea râurilor.
Am reușit să eliminăm din Planul Național de Redresare și Reziliență proiectele hidrotehnice nocive care amenințau cursurile a 30 de râuri.
La cererea Declic, Curtea de Apel Cluj a menținut, în 9 iunie 2022, decizia de anulare a autorizației de construire pentru proiectul hidroenergetic Nehoiașu II. Dacă s-ar fi construit, hidrocentrala ar fi secat râul Bâsca Mare, inclusiv cursul său inferior, numit Bâsca Roziliei, pe o lungime totală de 38 kilometri.
La cererea Declic, Curtea de Apel Cluj a suspendat, la data de 22 iulie 2022, HG de expropriere pentru barajul Mihăileni.
La data de 2 noiembrie 2022, CCR a declarat neconstituțională legea care permitea construirea de hidrocentrale în arii protejate. Peste 6.800 de membri Declic am trimis Amicus Curiae în sprijinul naturii. Legea Zamfir a fost întoarsă în Parlament.
În 15 decembrie 2022, Comunitatea Declic a sesizat Avocatul Poporului și i-a cerut să atace OUG 175/2022 la Curtea Constituțională. OUG 175/2022 ar fi permis continuarea a 9 proiecte hidroenergetice. Avocatul Poporului admite că sunt nereguli, dar se adresează parlamentarilor.
[1] Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
[2] iucnffsg.org, 2015: Raportul anual al Grupului de specialiști în pești de apă dulce al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii
[3] senat.ro, B46/2022: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.158/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale protejate, a florei și a faunei sălbatice precum și pentru modificarea Legii nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Confidențialitate
Semnătura ta, adresa de e-mail, numele și localitatea vor fi salvate pentru a finaliza apelul. Fără abonarea la newsletter, datele vor fi șterse la finalul apelului. Dacă te abonezi la newsletter, datele vor fi stocate pentru o perioadă mai lungă pentru personalizare. Poți revoca consimțământul oricând. Datele tale nu vor fi transmise terților și nu vor fi tranzacționate în nici un mod.
Dă clic aici pentru politica de protecție a datelor Declic.
