România nu are o lege prin care marii dezvoltatori imobiliari privați să contribuie și la creșterea fondului de locuințe publice cu chirii accesibile pentru comunitate. Astăzi, doar 0,17% din fondul locativ este reprezentat de locuințe publice, cel mai mic procent din Uniunea Europeană, în timp ce orașe europene precum Viena, Paris sau Barcelona obligă deja marile proiecte imobiliare să contribuie și la interesul public.
Camera Deputaților din Parlamentul României, for decizional pentru Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC)
Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, solicităm deputaților ca, înainte de adoptarea noului Cod al Urbanismului, să introducă o prevedere prin care proiectele rezidențiale private să contribuie și la dezvoltarea fondului public de locuințe accesibile. Mai exact, cerem introducerea unei „Cote pentru comunitate”, prin care minimum 10% din locuințele construite să contribuie la dezvoltarea fondului public de locuire accesibilă administrat de autoritățile locale.
Orașele nu pot fi dezvoltate exclusiv pentru investiții imobiliare. Ele trebuie să rămână locuri în care tinerii la început de drum și cei cu venituri mai mici sau egale cu salariul mediu își permit să trăiască decent.
Q&A
Prin Planul Urbanistic Zonal, primăriile ar putea continua să aprobe proiecte mai înalte sau mai dense decât limitele standard. Însă, în schimbul acestei oportunități de a construi mai mult și de a obține profituri mai mari, dezvoltatorii ar contribui la fondul public de locuire cu minimum 10% din totalul apartamentelor construite.
Locuințele ar fi livrate complet finisate și racordate la utilități, urmând să fie integrate printre cele private, pentru a evita segregarea economică și apariția cartierelor izolate social.
Această soluție este echilibrată pentru toate părțile: nu costă nimic primăriile, iar dezvoltatorii încă își pot crește profitul final datorită suprafețelor suplimentare aprobate. Ar fi un parteneriat corect, constituțional și avantajos atât pentru comunitate, cât și pentru mediul privat.
- au venituri sub salariul mediu net pe economie;
- nu dețin o altă locuință în proprietate.
- tineri aflați la început de drum;
- familii cu copii și venituri modeste;
- persoane care ies din situații de violență domestică.
- tot mai mulți oameni sunt împinși spre periferii;
- traficul și timpul pierdut cresc;
- orașele devin segregate social;
- lucrătorii esențiali nu își mai permit să locuiască aproape de locurile lor de muncă.